Dacă apreciem o trăsătură a unei persoane, putem evalua mai favorabil și alte trăsături fără dovezi.

Efectul de halo apare când o impresie generală, de obicei pozitivă, influențează evaluarea unor caracteristici separate. Dacă cineva ne este simpatic sau pare competent într-un domeniu, putem presupune mai ușor că este și inteligent, corect sau de încredere, chiar fără informații suficiente. Mintea economisește astfel timp, construind rapid o imagine coerentă. Este asemănător cu o lumină caldă într-o cameră: nu schimbă obiectele, dar le poate face pe toate să pară mai plăcute. De aceea, evaluările oamenilor pot fi contaminate de primele impresii generale.

Sursa: American Psychological Association – APA Dictionary of Psychology, „halo effect” APA Dictionary